"Si se termina fara cuvinte de adio."

Probabil o sa citesti asta. Nici ca-mi pasa. De fapt, intr-un fel, cred ca si asta vreau.

S-a terminat. Odata, pentru totdeauna. Nu mai merita. Tu nu mai meriti. Incerc sa ma schimb, si schimbarea include si sa nu mai fiu calcata in picioare. Am incercat, serios, chiar si azi am incercat. Dar, ma frend, deja intreci orice limita. Nu mai vreau, nu asa.

Am incercat sa vorbesc cu tine. N-ai avut chef. Am incercat s-o las mai moale. Tot degeaba. Asa ai vrut tu, nu-i nicio problema. Enjoy their company, you deserve each other after all :). Eu, eu niciodata n-am facut de fapt parte din lumea voastra. Pentru ca eu niciodata nu mi-am putut bate joc de oameni, sau de sentimentele lor, asa ca voi.

Stii..pentru o perioada, chiar te crezusem. Dar na', asta-s eu. Fraiera de fel.

Ai vrut sa te schimbi. Uite c-ai reusit. Felicitari. Ai devenit exact ce ti-ai propus, acum mult timp. Felicitari. Ai devenit exact ceea ce urasc.

In fine, sa nu cumva sa-ti faci probleme. N-o sa te mai caut, n-o sa mai dau mesaje. Nu mai mult decat e necesar. Pana la urma, esti ce-ai vrut sa fii. Un coleg. Si o sa gasesc pe cineva caruia sa nu ii fie rusine ca vorbeste cu mine. Sa nu se gandeasca ca ii scad sansele de a agata vreo naroada.

By the way, I think you should read this quote. Not that I'd actually give a shit. Nathanial Hawthorne once wrote : "No man, for any considerable period, can wear one face for himself, and another to the multitude, without finally getting bewildered as to which may be the true."

Dar stii.. tu deja ai pierdut. Te-ai pierdut. Sau poate, poate nu te-am stiu eu niciodata. La urma urmei.. I thought i knew you. I did. But i guess it's easier to see what we want, then to look for the truth.

Damn, I'll miss you.

La dracu' !

Truth is.. I miss you. Si o zic in engleza, pentru ca, cumva, pare mai usor de zis. Si asa in fata n-o sa iti zic asta niciodata. But I do miss the old you. I really do.

Would you come back already? :)

Se naste o idila..

1. Poate .. dar nu cea care trebuie. :)

2. Bine, crezi tu ca se naste, dar de fapt nu se naste nimic. Din contra ceva moare, incet si lent. Realise it or not, it's dying. Si nu, nu ma pot abtine. Trebuie sa zic citatul acela : "Most of us wear all sort of masks. It's safe, in a way, I guess, but at some point it won't be possible to take off the mask, without removing the skin."

3. Consecinta lui 2. -> Revinooo-ti!! Revino-ti si fa ceva, pentru ca eu nu mai fac nimic. M-am cam saturat sa fac eu de fiecare data. Pentru ca, ma frend, nu merge asa. In fine, it's only up to you :). And you know it.

Conclusion : Begin extraction. Skin removal. Si poate se naste si idila aia pana la urma.

Simple life.

"Stii ca nu e asa simplu niciodata.. mai ales cu mine."

Asa e. Stiu. Dar Doamne..nici nu cred c-am cerut prea mult. Adica e prea mult ca vreau sa fie lucrurile simple?! Nu vad de ce. Nu vad cum. Am o stare de-aia simpatica de cateva zile, incat iau in serios si literalmente orice gluma buna sau nebuna. Deprim pe toata lumea in jur.

Voiam doar sa fie lucrurile simple. Totdeauna mi-au placut lucrurile simple. De-aia am incercat sa fiu si sincera, cat de cat. In capul meu de copil prost, credeam ca daca eu sunt sincera cu cel cu care vorbesc, e valabil si viceversa.

Serioos, doar asta voiam. Poate daca stiai ce vrei, nu era asa. Dar ce sa zic, nici eu nu stiu. Desi, pana la urma, nici nu conteaza ce vreau eu.

Tre' sa-mi revin. Cum sa revina lucrurile la normal, cand eu nu revin? Ziceam de tine, dar amandoi stim ca I'm not how I used to be, either. Bine, nici lucrurile n-au mers tocmai roz, ca sa fie bine. Dar ti-am zis sa iti revii, si ti-ai revenit. Poate pana la urma eu sunt aia cu rotitele stricate. Imi ia doar putin mai mult sa le schimb. I will be fine again ! We both will.

"Conversations, hesitations in my mind

You got my conscience asking questions that I can't find..

I'm just waiting, 'cause I heard that this feeling won't last that long."

If this is wrong, why am I feelin' so damn good?!

Cand stii ca e bine sa fii intr-un fel, sa simti intr-un anumit fel? Ce faci cand realizezi ca poate, oricat ai incerca tu sa negi, simti unele lucruri pe care, in mod normal, n-ar trebui sa le simti? Cum stii in cine sa ai incredere, cui sa ii spui ce-ai pe suflet, cand totul pare prea mult, si totusi, prea greu de exprimat in cuvinte?

Nu mai e nimic personal, ideea de intimitate s-a dus odata cu aparitia acestui blog. Si, oricat m-am mintit ca nu stie nimeni, uite ca se afla. Au aflat persoane in care am incredere, persoane in care am avut incredere, dar nu mai e cazul, persoane potrivite, si totodata nepotrivite. Nu pot sa ma mai descarc, nu mai am cum, nici chiar pe blog. Acum, ce scriu eu, vei vedea si tu. Si tu. Si da da, chiar si tu.

Era, intr-adevar, ca un fel de binecuvantare. Ma descarcam, uploadam poze, cand simteam nevoia. Dar acum.. acum se intampla lucruri.. Si oricate metafore as pune, tot si-ar da seama, probabil persoana nepotrivita. Si nu, nu o sa permit sa se intample din nou. Nu o sa permit sa-mi las sufletu' larg deschis, sa fie citit de cei care nu merita. Stii tu, la tine ma refer. Sunt atatia tu in postarea asta, incat poate, multi n-o sa isi dea seama ca sunt mai multi de tu. Nu ma refer la un singur el. Dar poate.. poate asta nici nu conteaza.

Revin la intrebarea initiala. Cum stii daca ce simti e bine sau rau? Cum decizi pe ce drum sa pornesti, avand in vedere ca cele doua cai sunt diferite ca apa si uleiul? Cum poti exprima prin cuvinte ceea ce tu esti incapabil sa recunosti (crezand ca astfel, tai raul din radacina)? Si de ce, daca totul e atat de gresit, eu ma simt al dracu' de bine ?

"Doar o eroare intamplatoare face-o schimbare devastatoare.. Vreau sa zambesc, e dimineata.. Tre' sa-mi pastrez pofta de viata.."