Pam pam.

Heei, I'm fine. O teza s-a dus, one to go.
Weekendul a venit, iar eu n-am chef de scoala, de mate, sau de tine.

In schimb, vreau sa ma distrez azi. Si maine. Si poate cu putin noroc, si poimaine.
Deci, hai la un vin fiert. Hai sa radem. Hai sa dansam.
What the hell, I'm finally ready to party.

Another me alias Corina-2.

Intr-o lume total paralela cu lumea in care Corina a scris ultima postare, Corina-2, adica eu, partea mai deprimanta si mai invechita a Corinei, scrie:


As vrea sa cred in tine. Sa iti povestesc nspe mii de chestioare total lipsite de sens. Dar nu pot.

Vezi tu.. Increderea nu-i buna. Oamenii te vad naiv si te musca. Te seaca de sentimente, de lacrimi, de voie buna, si te lasa cu dureri de cap si de suflet.

As vrea sa cred in tine. Printr-un nu stiu ce motiv, mi-esti drag. Dar tu esti tu si m-ai calca in picioare fara s-o realizezi macar.

As vrea sa cred in tine. Dar m-am ars, in atatea feluri, incat si gheata daca te-ai dovedi a fi, tot as sufla, de teama. Eu sunt eu, si inca sunt in recuperare. O spartura, si m-as frange din nou. Si nu am nevoie de asta. Nu acum.

In acelasi timp, nu pot decat sa-i dau dreptate lu' Beigbeder: "Sunt fascinat de extrema tensiune electrica, palpabila, trepitanda, care se poate crea intre un barbat si o femeie care nu se cunosc, fara vreun motiv anume, doar asa, pur si simplu fiindca se plac si se caznesc sa n-o arate."

Fat and happy !

Uite-asaa de rea ma fac !
Ce misto e sa fii rau. Si total sincer. Da, intri in probleme, dar ahh.. parca toata ipocrizia cade asa, se duce ca o piatra de pe inima.
Frumos, nu?

In alta ordine de idei, nevoia mea de-a lua pe cineva in brate devine din ce in ce mai mare. In acest fel, singura concluzie evidenta este : I need a boyfriend. Yep, misto, nu?!
Ce fac pentru rezolva aceasta mica mare problema a mea? Nimiiiic ! 
Imi este ceva caracteristic, totusi.
Vad eu, totusi, cum rezolv problema.

The end !

Wish list. Clasa 12a.

1. I need to start trusting myself more. After all, me is all I've got. It's only a matter of time till I'll break down, if I keep being like this. No self confidence, no fun.
2. Sa ma descopar. Sa mi se duca teama incredibila de a spune nu. Sa ma afirm mai des.
3. Trebuie sa ma hotarasc. Sa iau o decizie. De asta depinde ..hmm.. toata viata mea. Damn college. De-as stii macar.. 
4. Ahh.. Vreau aparat de fotografiat. Un Nikon 3100 ar fi super :D.
5. Sa fac public blogu' asta.. (Cumva, ma indoiesc ca o voi face, dar speranta moare ultima.)
6. Ultima dar nu cea din urma : Sa iau Bacu' !! (Si, implicit, sa ma descurc la admitere.)

P.S. First step. Sunt Corina.

Discovering myself.

I am beautiful. It was about time to realise it.

Wait & see.

"- Can you please forget what I've said?

- About her?

- About her, about him, about them..like, all of them.

- You don't really trust me, do you? :)

- It's not that, I mean, in a way, it is. It's just.. I've trusted too many people till now, too easily and I've been screwed up every single time..even by the ones I thought I knew after 2 - 3 years. It's like I never really learn this lesson.

- Chill. I'm not a fake person :). I say what I think. I don't tell you something, and then go and tell the others something completely different.

- ..

- So, don't worry about me. You can trust me. And if you don't believe that right now.. you can wait and see.

- Thanks. It was kinda what i needed to hear.

- Trust me, I am not telling you what you want to hear, I am simply letting you know how it's like.

- Maybe, but i do feel better."

It's like a penknife in your heart.

"A man of words and not of deeds,

It's like a garden full of weeds.

And when the weeds begin to grow,

It's like a garden full of snow.

And when the snow begins to fall,

It's like a bird upon the fall.

And when the bird away does fly,

It's like a eagle in the sky.

And when the sky begins to roar,

It's like a lion at the door.

And when the door begins to crack,

It's like a stick across you back.

And when your back begins to smart,

It's like a penknife in your heart.

And when your heart begins to bleed,

You're dead and dead and dead indeed."

True, isn't it? I can't say more than that.

P.s. Goodbye, Junior Year of High School. I really do hope it will be less drama next year. I'm way to sick of this bullshits, of evil so-called innocent girls, and fake (best)friends, of all the lying and hurting and back-stabbing and crying. Just.. grow the fuck up :).

Deci, da.

And I'm happy. Like, really happy. N-am mai fost asa de muult timp.

Deci, da. Am scapat si de o parte din exaamen, am ramas fascinata de Bucurestiiiii, si m-am distraat asa mult, incat parca am vazut si eu ca apare in sfarsit soarele si pe strada mea (desi, la propriu, m-a prins ploaia).

Firstly, chiar am ramas fascinata. De-abia asteept sa merg acolo. Primu' oras in care m-am simtit si eu in largul meu. Primul oras in care am vazut muulti oameni imbracati total diferit, simtindu-se bine in largul lor, nepasandu-le daca ii vede cineva, nepasandu-i nimanui de fapt, de celalalt. M-am simtit libera. Pentru prima oara - cred - in toata viata mea. Atat de multi, atat de diferiti, atat de.. liberi.

Secondly, it took me some time to realise it, but I'm fine. I can live without you as my friend, I can have fun without you (lots of fun actually), I can breathe and talk and walk and &. So, I still miss you sometimes. Not in some cheesy, let's hold hands and be together forever way. I just miss you. Plain and simple. I miss your presence in my life. I miss you being there for me. I miss my best friend. But I'm fine, because, believe it or not, I'm not alone. I guess, after all, I'm stronger than I thought.

Deci, da. Sunt fericita. Si am de gand sa ma bucur din plin de perioada asta. Pentru ca la mine nu exista happily ever after.

La dracu' !

Truth is.. I miss you. Si o zic in engleza, pentru ca, cumva, pare mai usor de zis. Si asa in fata n-o sa iti zic asta niciodata. But I do miss the old you. I really do.

Would you come back already? :)

Se naste o idila..

1. Poate .. dar nu cea care trebuie. :)

2. Bine, crezi tu ca se naste, dar de fapt nu se naste nimic. Din contra ceva moare, incet si lent. Realise it or not, it's dying. Si nu, nu ma pot abtine. Trebuie sa zic citatul acela : "Most of us wear all sort of masks. It's safe, in a way, I guess, but at some point it won't be possible to take off the mask, without removing the skin."

3. Consecinta lui 2. -> Revinooo-ti!! Revino-ti si fa ceva, pentru ca eu nu mai fac nimic. M-am cam saturat sa fac eu de fiecare data. Pentru ca, ma frend, nu merge asa. In fine, it's only up to you :). And you know it.

Conclusion : Begin extraction. Skin removal. Si poate se naste si idila aia pana la urma.

Simple life.

"Stii ca nu e asa simplu niciodata.. mai ales cu mine."

Asa e. Stiu. Dar Doamne..nici nu cred c-am cerut prea mult. Adica e prea mult ca vreau sa fie lucrurile simple?! Nu vad de ce. Nu vad cum. Am o stare de-aia simpatica de cateva zile, incat iau in serios si literalmente orice gluma buna sau nebuna. Deprim pe toata lumea in jur.

Voiam doar sa fie lucrurile simple. Totdeauna mi-au placut lucrurile simple. De-aia am incercat sa fiu si sincera, cat de cat. In capul meu de copil prost, credeam ca daca eu sunt sincera cu cel cu care vorbesc, e valabil si viceversa.

Serioos, doar asta voiam. Poate daca stiai ce vrei, nu era asa. Dar ce sa zic, nici eu nu stiu. Desi, pana la urma, nici nu conteaza ce vreau eu.

Tre' sa-mi revin. Cum sa revina lucrurile la normal, cand eu nu revin? Ziceam de tine, dar amandoi stim ca I'm not how I used to be, either. Bine, nici lucrurile n-au mers tocmai roz, ca sa fie bine. Dar ti-am zis sa iti revii, si ti-ai revenit. Poate pana la urma eu sunt aia cu rotitele stricate. Imi ia doar putin mai mult sa le schimb. I will be fine again ! We both will.

"Conversations, hesitations in my mind

You got my conscience asking questions that I can't find..

I'm just waiting, 'cause I heard that this feeling won't last that long."

Vezi ca se poate?!

Ma simt bine ! punct. :*

Ganduri la ora tarzie.

Si voi fi altfel. Voi fi mai vesela. Mai optimista. Mai plina de viata. Mai iubitoare. Mai nepasatoare. Mai panca. Mai impiedicata. Mai increzatoare in fortele proprii.
Si voi iubi. Voi iubi cu toata inima mea. Voi iubi pentru ca merit sa fiu iubita inapoi. Poate nu de tine, dar de altul.
Si voi visa. Voi visa pentru ca visele imi fac lumea mai frumoasa. Voi visa pentru ca asta am facut intotdeauna. Intotdeauna lumea mea a fost plina de Feti-Frumosi pe cai albi, care ma salveaza de fiecare data cand ma pierd.
Si voi crede in mine. Pentru ca pot. Pentru ca trebuie. Pentru ca asa e bine. Pentru mine.
Si voi zambiii ! Chiar daca dintii mei sunt urati, chiar daca nu e cel mai frumos lucru pe care l-ai vazut. Voi zambi, pentru ca zambetul e unul dintre putinele lucruri unice pe care le poseda cineva.
Si voi fi impiedicata. Mai impiedicata. Mai panca. Mai uituca. Pentru ca asa sunt eu. Pentru ca niciodata nu voi putea sa schimb asta. Pentru ca nici nu vreau.
Si voi fi naiva. De fapt, voi ramane naiva. Chiar daca nu e bine. Pentru ca am oameni in jurul meu care imi pot da voalul de pe ochi atunci cand trebuie. Pentru ca asta e firea mea.
Si voi crede. Intotdeauna voi crede. In zane magice. In dragoste. In prietenii pe viata. In vrajitoare. In vampiri. In povesti. In carti de dragoste. In dreptate. In destin. In bunatatea oamenilor.
Si voi si plange. Da, voi plange. Din prostii. Din motive intemeiate. Din cauza unui cuvant. Din cauza unei prietene. Din cauza unui baiat. De nervi. De furie. De fericire. Ma voi consuma. Ca intotdeauna. Dar voi rade apoi.
Si voi fi eu. Pentru totdeauna, voi ramane eu.

One percent and it's enough.

..And then, there still is that 1% that keeps you alive. Because that 1% it's the reason why it's worth having a friend. Why it's worth all the fights and the bullshit and all those tiny little things that seem to knock you down.
It's the 1% that makes your day. :)

P.S. Thanks, P.
Btw, I know that 20+80+1 doesn't make 100. The 1% belongs to another group. I can't explain it very well I guess.. You understand or you don't.

"Hope, baby," True. All I can do is to hope.

I want more, impossible to ignore. And they'll come true, impossible not to do. At least I can hope that they'll come true. :)

Good bye depression, hello life.

Am pofta sa traiesc. Am pofta sa dansez. Am pofta sa simt. Am pofta sa iubesc.

Am nevoie sa rad. Am nevoie sa fac prostii. Sa fac glumele mele proaste din totdeauna. Sa ies din casa. Sa ma impiedic ca de obicei. Sa fiu aiurita. Sa fiu panca. Sa fiu eu. 

Am pofta sa ma uit la comedii penibile. Ahh.. sa ascult Rbd - Doamnee de cand n-am mai ascultat.. ahh si cat imi placeau versurile. Am pofta sa sar in sus. Sa mananc chips-uri, desi stiu ca nu sunt sanatoase. Sa imi iau tocuri, desi nu reusesc sa stau in picioare pe ele mai mult de 10 secunde.

Am pofta sa iau pe cineva in brate. Sa il sarut. Sa ne prostim. 

Ahh.. a venit toamna !! 

A mai ramas putina magie..

... si cine stie, poate va incepe in final sa imi rezulte si mie. Sincer, chiar sper sa fie asa. Sunt izolata de ai mei prieteni.. la 45 de km de oras, si totusi ma simt mai fericita decat m-am simtit vreodata in ultima luna - cel putin. Aseara am adormit zambind. Azi dimineata m-am trezit zambind. Nu m-am oprit din zambit toata ziua.. E ceva, nu? Mai ales ca eu tot timpul gasesc ceva de.. nezambit.

Si totusi, dupa ras vine plans. Ai avut vreodata impresia ca urmeaza ceva rau? Eu asa o am acum. Stiu ca in curand iar o sa se spulbere tot.. iar sperantele mele iar se vor duce pe apa sambetei.. Dar stii ce? Nu imi pasa. Vreau sa ma bucur de clipele astea de fericire, putine asa cum sunt ele. ..poate.. poate va incepe in final sa imi rezulte si mie.

I'm..ok..

Se miceste golul din mine. Nu stiu cum. Nu stiu de ce. Dar se miceste.

Sunt inconjurata de oameni. De aproape prieteni. Sau chiar de prieteni. De fiinte care ma fac sa ma simt bine. Cu care rad.. incontinuu. Cu care ma distrez. Care ma fac sa uit cum sunt/arat de fapt. Probabil de aceea.. Altfel nu imi explic.

Senzatia e atat de placuta, incat pur si simplu uit ca am avut vreodata vreun asemenea gol in mine. Uit de ce l-am avut. Nu mai gasesc niciun motiv rational pentru care as fi avut vreunul. E ceva atat de.. placut. E o senzatie atat de stranie.. pentru ca ma simt libera.

Bineinteles, golul reapare atunci cand ajung singura.. din nou. E ceva cu care m-am obisnuit. Intr-un fel bizar. Dar nu inceteaza a fi pur si simplu .. trist. Sper la ziua in care nu va mai aparea. Desi poate nu exista. Posibil. Probabil. Dar ma agat de speranta asta. Ca intotdeauna.

But I'm..ok..

Si randul meu cand va veni?!

Si randul meu cand va veni? Toate prietenele mele si-au gasit persoana aceea speciala.. care le intelege.. le adora. Cu care se cearta, se impaca, se joaca. Pe care o iubesc. Si chiar daca se despart de aceea persoana, tot timpul apare cineva pentru ele.

And somehow, I am the only one who remaines single all the time. Somehow, I am not capable of meeting someone special for me. Obviously, it's my fault. But what do I do wrong? Am I really that impossible, umbearable and keen?

Si, daca nu sunt eu (not likely).. atunci care e problema? Randul meu cand va veni?

Exista..sau nu?

Mai exista prietenie adevarata? Fie ea intre doua fete, intre doi baieti sau chiar intre un baiat si o fata? Prietenie..pentru ca realmente adevarat nu mai e nimic. Deci..revin. Mai exista?

De fapt.. ce intelegem noi prin prietenie? Intelegem ca persoana pe care o consideram prietena trebuie sa fie alaturi de noi la bine sau la rau -parca am fi la nunta. Trebuie sa ne dea sfaturi. Sa ne spuna unde am gresit. Sa ne spuna adevarul. Sa ne distram impreuna. Sa radem. Chiar sa si plangem impreuna. Sa nu fie invidioasa pe noi. Sa nu ne vorbeasca pe la spate. Asta intelegem. Sau inteleg eu.Intr-o lume in care fiecare e pe interes, pe propriul sau interes, mai exista prietenie?

Mai sunt persoane care sa fie sincere cu noi, sa tina la noi si sa ne ajute cand dam de necaz?
Eu cred ca mai exista. Pentru ca chiar exista. Fiecare om cu simt ar trebui sa fie capabil sa fie prieten pentru o alta persoana. Dar apoi.. mai ramane intrebarea. Din moment ce gasesti o astfel de persoana, esti tu in stare sa iti pastrezi prietenia cu ea? Esti tu capabil sa faci pentru ea acelasi lucru pe care si ea il face pentru tine?