Ganduri la ora tarzie.

Si voi fi altfel. Voi fi mai vesela. Mai optimista. Mai plina de viata. Mai iubitoare. Mai nepasatoare. Mai panca. Mai impiedicata. Mai increzatoare in fortele proprii.
Si voi iubi. Voi iubi cu toata inima mea. Voi iubi pentru ca merit sa fiu iubita inapoi. Poate nu de tine, dar de altul.
Si voi visa. Voi visa pentru ca visele imi fac lumea mai frumoasa. Voi visa pentru ca asta am facut intotdeauna. Intotdeauna lumea mea a fost plina de Feti-Frumosi pe cai albi, care ma salveaza de fiecare data cand ma pierd.
Si voi crede in mine. Pentru ca pot. Pentru ca trebuie. Pentru ca asa e bine. Pentru mine.
Si voi zambiii ! Chiar daca dintii mei sunt urati, chiar daca nu e cel mai frumos lucru pe care l-ai vazut. Voi zambi, pentru ca zambetul e unul dintre putinele lucruri unice pe care le poseda cineva.
Si voi fi impiedicata. Mai impiedicata. Mai panca. Mai uituca. Pentru ca asa sunt eu. Pentru ca niciodata nu voi putea sa schimb asta. Pentru ca nici nu vreau.
Si voi fi naiva. De fapt, voi ramane naiva. Chiar daca nu e bine. Pentru ca am oameni in jurul meu care imi pot da voalul de pe ochi atunci cand trebuie. Pentru ca asta e firea mea.
Si voi crede. Intotdeauna voi crede. In zane magice. In dragoste. In prietenii pe viata. In vrajitoare. In vampiri. In povesti. In carti de dragoste. In dreptate. In destin. In bunatatea oamenilor.
Si voi si plange. Da, voi plange. Din prostii. Din motive intemeiate. Din cauza unui cuvant. Din cauza unei prietene. Din cauza unui baiat. De nervi. De furie. De fericire. Ma voi consuma. Ca intotdeauna. Dar voi rade apoi.
Si voi fi eu. Pentru totdeauna, voi ramane eu.