Probabil voi avea tot timpul acea parere deosebit de proasta despre mine, despre cum arat, despre cum sunt. Dar, intr-un fel ciudat, totul pare sa dispara, atunci cand sunt cu tine :). Nu e vorba de cum esti, ci de cum ma faci sa ma simt. Si deodata, par perfecta in imperfectiunea mea. Cumva, par perfecta..pentru tine. Iar lucruri precum faptul ca sunt impiedicata, uituca, ca nu imi sta parul, ca ma balbai cateodata, par cele mai dragute si inocente lucruri.
Cumva.. timpul pare sa treaca mult mai repede, cand esti pe langa mine. Minutele devin secunde, orele - minute. Poate sa ninga, sa ploua, sa ma ud la picioare, sa-mi sune telefonul, sa mi se duca linia de la ochi atent trasata cu dermatograful, toate in acelasi timp, si eu sa nu imi dau seama.
Sunt total imbatata de prezenta ta. Si nu, nu e o metafora, vorbesc la propriu. Ma simt mai euforica decat m-as simti dupa nenumarate pahare cu cea mai dulce bautura posibila. Ai zis ca esti drogul meu. Ai dreptate :). Esti ca un drog pentru mine. Esti praf.. praf pentru mine. Dupa cum spunea Eva in "Fiul risipitor", odata o sa uit si cum ma cheama. Daca el m-o striga intr-o dimineata cu alt nume, am sa cred ca e numele meu dintotdeauna. Si as da orice sa nu dispara niciodata ameteala aia atunci cand ma saruti. As plati oricat sa ramana pentru totdeauna tremuriciul care ma apuca de fiecare data cand ma atingi. Pentru ca te simt..pana in varful degetelor.
Nu credeam ca e posibil asa ceva. Nu credeam ca voi ajunge sa simt asta. Nu credeam ca voi ajunge sa spun..sa scriu asta. Nici nu ma mai recunosc. Uite ce ai facut din mine. Mi-ai dat libertate sa simt, mi-ai luat toate regretele de pana acum, inchizand cutia parerilor de rau odata pentru totdeauna. Pentru prima oara, lumea e a mea..
